Despre noi
Magister Seven, locul în care turismul de relaxare și cel business se întâlnesc cu istoria
Magister Seven: O vacanță pe aripile istoriei
În punctul cel mai înalt al micului deal ce te aduce în inima Sibiului, pe strada Avram Iancu, aproape de Turnul Sfatului, stau de strajă astăzi porțile impozante ale lui Magister Seven. Iar odată deschise, ele dezvăluie numaidecât șarmul, eleganța și ospitalitatea locului.
Pășește într-un loc încărcat cu istorie,, ridicat cu secole în urmă de șeful breslei aurarilor Thomas Stihn, devenit mai apoi casa primarului orașului, Magister Civitas, Tobias Sifft.
Elementele cu o valoare istorică extraordinară, amănuntele peste care s-a așezat timpul ne amintesc de epoci îndepărtate dar neuitate.
Anul de construcție al casei, 1570 și inițialele primului proprietar al imobilului, aurarul Thomas Stihn sunt detaliile care întâmpină oaspeții chiar de la intrare, de pe portalul renascentist din gang. Iar apoi trei tronsoane brodează curtea interioară devoalând trei corpuri de clădire din epoci diferite, fiecare cu elementele-i specifice, fiecare cu fermecătoria-i cuceritoare: corpul A, martor al secolului XVI reflectă istoria goticului și a renașterii; corpul B, latura vestică și nordică stă mărturie stilului baroc al secolului XVIII; corpul C, proiectat de arhitecții Franz Szalogh și Josef Schermann reflectă povestea anilor 1894.
Astăzi: Magister Seven
Clădirea falnică, cu șapte vieți, ce poartă numărul 7 pe poarta-i încărcată de semnificație istorică, pe strada Avram Iancu, este clasificată astăzi monument istoric de rang național și este una dintre clădirile simbolice ale orașului Sibiu.
Odată cu transformarea sa într-o oază a liniștii și odihnei, a unei experiențe aparte, clădirea reflectă și în prezent timpurile așternute peste ea, prin elementele-i arhitecturale deosebite: astăzi regăsim aici una dintre cele mai vechi scări de factură barocă din întregul oraș, ce datează din prima jumptate a secolului XVIII, iar camerele au păstrat ușile interioare, și de factură barocă, a căror mecanisme de închidere le transformă în adevărate opere de artă. Aceste elemente unice, contopite în stilul de amenajare contemporan, transformă întregul design interior al imobilului într-un loc al descoperirii, într-un carusel al timpurilor.
Magister Seven este locul în care turismul de relaxare și cel business se întâlnesc cu istoria, un lux subtil care se imbină cu farmecul lumilor trecute.
Odinioară: O clădire cu șapte vieți
Imobilul, astăzi renovat cu elemente de o eleganță aparte, spune povestea a șapte vieți. Șapte vieți ce reflectă istoria Sibiului, șapte epoci diferite, șapte stiluri regăsite în tainele grației locului.
Prima viață, cea care pune bazele clădirii din secolul XIV, o reprezintă zidurile de fortificație ale incintei a doua a orașului Sibiu, iar încăperea sudică a corpului B este considerată a fi rămășița unui vechi turn de fortificație al orașului medieval.
A doua etapă prinde viață atunci când se creează legătura dintre cel de-al doilea și cel de-al treilea zid de fortificație, care are turnul octogonal pe parcela vecină. Se presupune că pe parcela casei au existat două nuclee inițiale, cel al corpului A și B, construite încă din sec al XV-lea: primul nucleu, cel orientat spre actuala stradă Avram Iancu și al doilea spre curtea laterală. Orientarea celui de-al doilea nucleu este cauzat de faptul că între actualele case nr. 26 din Piața Mică și casa cu nr. 7 de pe strada Avram Iancu, trecea odinioară un pasaj care unea Piața Mare cu cea a Aurarilor. Acest pasaj făcea pesemne legătura din Piața Mare în Piața Mică și se termină în curtea casei cu nr. 10 din Piața Aurarilor. Se spune că încăperea cea mai înaltă din actualul subsol al clădirii ar putea fi fie un turn ori un bastion al celui de-al doilea zid al fortificației Sibiului.
A treia etapă înseamnă și reconstrucția casei, și reînceputurile sale așa cum o știm noi astăzi. Ca urmare a incendiului din 1579, proprietarul de atunci al imobilului, aurarul Thomas Stihn, reconstruiește casa adăugând acesteia încăperile din față ale corpului A de la parter și etajul II, parterul coprului B și sudează cele două copruri pe fostul zid de fotificație.
A patra etapă de viață a clădirii este completată de un corp B cu spații de factură barocă și bolți a vela, un parter etajat cu alte două niveluri și un corp A cu un nou etaj superior. Tot atunci sunt construite casele scărilor, astăzi adevărate comori arhitecturale.
Între anii 1850 și 1984, se construiesc balustradele casei scării, de asemenea bijuterii martore ale timpurilor trecute și corpul C, grajduri și magazi, marcând astfel ce-a de-a cincea viață a clădirii.
Anii ce urmează, 1894 – 1919, transformă corpul C în locuințe de serviciu pentru servitorii familiei proprietarilor, și anul 1950 semnifică momentul în care proprietarii subîmpart imobilul către chiriași, încheind ce-a de-a șasea etapă de viață a acestuia.
Ultima dintre vieți, petrecută între anii 1950 și 2023, cea a perioadei socialiste, post decembriste si a prezentului, este și cea care a inspirat noul suflu al spațiului de astăzi: un spațiu al experienței senzoriale ce împletește istoria cu eleganța și contemporaneitatea.
Lasă-te așadar purtat de grația și istoria locului, și transformă-ți șederea într-o încântare.
